Sad-best-natural-wallpaper10
Anx 1

Seria “Despre Anxietate” 1. Ce este, simptome si cauze

November 24, 2014 by Daniela Tiribegea No Comment

Dragii mei, prietena mea cea mai buna este “Anxietatea” si am studiat/studiez mult aceasta latura, drept urmare, m-am hotarat sa va impartasesc din experienta mea practica si teoretica prin articolele din seria “Despre Anxietate”.
In acest articol, va voi oferi anumite informatii despre anxietate in general: definitii, simptomele anxietatii si ce cauzeaza anxietatea.

Definitia anxietatii din perspectiva gestalt terapiei
“Anxietatea este simptomul nevrotic prin excelenta. Este un simplu eveniment psihosomatic: anxietatea este experienta respiratiei cu dificultate in timpul oricarei excitatii emotionale blocate.”
Fritz Perls a definit anxietatea ca fiind suprimarea excitatiei emotionale care genereaza respiratia cu dificultate. De asemenea, a mai spus ca anxietatea apare atunci cand persoana nu mai este cu atentia in prezent si incepe sa-si imagineze viitorul, in timp ce isi retine respiratia.

Laura Perls (2001) leaga anxietatea de absenta suportului necesar in timpul experientei contact. Atunci cand acest suport lipseste, apare anxietatea.

Anxietatea este rezultatul intreruperii excitatiei emotionale in timpul experientei contact, insotita de respiratia cu dificultate. Din moment ce, ceea ce este real este progresiv adus in contact, atunci cand contactul este inhibat de simptomul nevrotic, lumea este “de neatins” si prin urmare, progresiv halucinant, proiectat, sters, si astfel ireal.
Voi folosi termenul “excitatie emotionala” pentru a exprima mobilizarea crescuta a energiei care apare ori de cate ori exista o preocupare puternica si un contact puternic, erotic, agresiv, creativ sau orice altceva. Organismul sanatos raspunde, in mod simplu, prin cresterea ratei si amplitudinii respiratiei.
Nevroticul, pe de alta parte, in mod invariabil incearca sa controleze excitatia emotionala, si metoda sa principala este de a interfera cu respiratia. El incearca sa creeze iluzia pentru el si pentru cei din jur ca este de neclintit, ca ramane calm si conectat, si cu auto-control. In locul unei respiratii spontane profunde, el incearca, deliberat, respiratia care era adecvata inainte de excitatia emotionala cu o rata saraca de oxigen. Apoi, impotriva lui, el isi ingusteaza pieptul pentru a forta expiratia, pentru a crea un vid in care aerul proaspat poate intra in organism mai repede pentru a se oxigena. Anxietatea vine cu constrictia involuntara a pieptului. Se dezvolta in toate situatiile nevrotice, in care organismul este lipsit de oxigen adecvat.
Jim Kepner – psihoterapeut gestaltist specializat in lucrul cu corpul, contrazice definitia cum ca anxietatea este excitatia emotionala fara respiratie. El mentioneaza ca in acest caz, daca incurajezi o persoana anxioasa sa respire, anxietatea se va transforma in excitatie emotionala, sentimentul natural al energiei mobilizate fata de noutate si evolutie/crestere. Cu alte cuvinte, anxietatea este excitatia emotionala suprimata. Ca terapeut orientat pe corp, el mentioneaza ca sunt mai multe lucruri gresite cu acest slogan si defineste anxietatea ca fiind reactia de urgenta la un sentiment care apare in corp de la care ne-am deconectat prin respiratie diminuata, tensiune musculara, si prin retragerea awareness-ului, energiei si a sentimentului de identitate.
.
Eu as defini anxietatea ca fiind reactia la excitatia emotionala prin intreruperea contactului, suportul necesar in timpul experientei contant fiind absent, iar respiratia fiind diminuata. Este ca si cum as ambala mult motorul unei masini, as mobiliza multa energie si inainte sa pornesc la drum, ma opresc – STOP – imi retin respiratia, si in acest moment apar modalitatile de intrerupere la contact. Sunt de acord ca atunci cand traim anxietate ne deconectam de corp, avem respiratie superficiala, awareness-ul se ingusteaza, energia corpului devine din ce in ce mai slabita din cauza gandurilor anxioase traite mai intens in timpul noptii, somnul devine neodihnitor, si nu in ultimul rand apare desensibilizarea si disocierea de corp. Spontaneitatea este si ea afectata. Voi detalia aceste aspecte in urmatoarele articole.
Simptomele anxietatii
Cand te simti foarte anxios, esti afectat pe patru niveluri: fizic, emotional, comportamental si, bineinteles cognitiv. S-ar putea sa nu fii intotdeauna constient de ele cand esti anxios, dar intr-o stare de anxietate crezi, simti si te comporti diferit decat atunci cand nu esti anxios. Aici sunt cateva dintre efectele comune ale anxietatii.
Simptome fiziologice: ameteala, palme transpirate, palpitatii cardiace, sunet in urechi, gura uscata si faringe, perioade de tremurat necontrolat, sentimentul continuu de “iritat”, senzatie de sufocare, durere in piept sau presiune, probleme digestive, amorteala in maini si picioare. Slabiciune in corp, muschi tensionati, rigizi
Simptome cognitive: frica ca iti pierzi controlul, frica de accident sau moarte, frica de a “innebuni”, frica de a fi evaluat negativ de altii, ganduri ca ceva rau se intampla (de exemplu, ca mama e bolnava) sau ceva rau e pe cale sa se intample (ca ma va parasi prietenul…), perceptia realitatii alterata sau detasare, probleme de concentrare, confuzie, atentia ingustata, memoria slaba.
Simptome comportamentale: evitarea situatiilor de care pacientului ii este frica, evadare, preocupare pentru siguranta, reasigurare, neliniste, agitatie, hiperventilatie cronica, racire, nemiscare, dificultati la vorbire.
Simptome emotionale: nervozitate, tensiune, frica, vigilenta, nerabdare, frustrare, senzatie de spaima, insomnie, neliniste, groaza
Ce cauzeaza Anxietate?
Este o intrebare la care este dificil sa raspund. Nu este ca si cum ai avea o raceala – nu poti sa te trezesti cu anxietate pentru ca ai uitat sa te speli pe maini inainte sa mananci. La fel ca si in cazul altor probleme de sanatate mentala, si in cazul anxietatii exista o combinatie de factori care contribuie la aparitia si mentinerea ei: cauze biologice si de mediu.
Cauze biologice
Dezechilibre chimice in creier
Mai multe studii au aratat ca dezechilibrele chimice la nivelul creierului reprezinta o cauza foarte probabila in anxietate. Aceste studii au aratat ca cei care sufera de anxietate deseori au probleme cu mai multi neurotransmitatori (mesageri chimici care ajuta la transmiterea informatiei intre celulele creierului), inclusiv serotonina, norepinefrina si acidul gamma-amonibutiric (GABA).
Nu este in totalitate clar daca dezechilibrul a fost determinat de strategii de coping sarace sau aceste dezechilibre au aparut in prima faza si apoi au condus apoi la experienta anxietatii. Terapia – fara medicatie – a aratat ca imbunatateste reglarea chimica la nivelul creierului, indicand ca, desi ar putea exista o componenta biologica, mintea o poate depasi si imbunatati fluxul de neurotransmitatori in creier. Dar in unele cazuri, doctorii prescriu medicamente pentru aceste probleme care sunt destinate in special reglarii neurotransmitatorilor. Serotonina, norepinefrina si GABA joaca rol in reglarea somnului, starii de spirit si in echilibrarea emotionala.
Neurofiziologie
In ultimul deceniu s-a inregistrat un progres rapid in intelegerea bazei neurobiologice a fricii si a anxietatii. O descoperire importanta este aceea cu privire la rolul central al amigdalei in viata emotionala (anxietate si agresivitate), motivatie si conditionarea fricii. Intr-un studiu aparut in Noiembrie 20, 2013, cercetatorii Universitatii Stanford au descoperit ca masurand marimea si conexiunile amigdalei – ca parte a creierului asociata cu procesarea emotiei – poate prezice gradul de anxietate pe care il experimenteaza o persoana in viata de zi cu zi. Cu cat amigdala este mai mare si conexiunile sunt mai puternice cu alte regiuni din creier responsabile de perceptie si reglarea emotiei – cu atat anxietatea este mai mare. Acest studiu a fost publicat online in Biological Psychiatry www.psychologytoday.com/basics/psychiatry . Hiperfunctia amigdalei apare in tulburarile anxioase.

Modificarile activitatilor creierului
In plus fata de substantele chimice, studii ale imagisticii creierului au aratat ca anumite persoane cu anxietate au activitati diferite ale creierului decat cei fara anxietate. Cei cu anxietate pot avea anomalii ale metabolismului fluxului sanguin si al creierului, precum si anomalii structurale in diferite parti ale creierului. Studii au aratat ca aceste modificari la nivelul creierului sunt numai temporar pana cand se trateaza anxietatea.
Genetica
Studii au aratat ca unele persoane sunt mai predispunse genetic la anxietate decat altii. Anxietatea pare a fi transmisa de la parinti la copii. Nu este foarte clar daca aceasta transmitere este legata de educatie (copiii care vad anxietate la parinti au mai multe sanse sa devina anxiosi ei insisi), dar componenta genetica exista oricum. Cei care au in familie cazuri de anxietate ar trebui sa acorde o atentie mai mare reducerii stresului si anxietatii in vietile lor.
Factori medicali
Pot exista anumite conditii medicale care pot conduce la cresterea anxietatii. Acest lucru se intampla cand o anumita boala afecteaza creierul, cauzand o perturbare in chimia creierului. In aceste cazuri, tratarea afectiunii de baza va preveni aparitia anxietatii. O gama larga de conditii medicale pot sa cauzeze simptome anxioase.
Cauze de mediu
Desigur, chiar si in cazul anxietatii cu componenta genetica, multi cred ca mediul joaca un rol in declansarea anxietatii, si in unele cazuri anxietatea este cauzata de ei insisi. In aceste cazuri, mediul include orice ce nu este genetic – fiecare experienta pe care o ai, fiecare loc unde mergi, si tot ceea ce ai fost invatat. Potrivit unui studiu facut pe gemeni monozigoti (gemeni identici) si gemeni dizigoti (gemeni fraternali), gemenii monozigoti – care amandoi impartasesc acelasi ADN – au fost de doua ori mai susceptibili sa dezvolte anxietate decat gemenii fraternali, dar in fiecare din aceste cazuri, genetica lor nu garanteaza aparitia anxietatii, ceea ce indica ca mediul joaca acest rol.
Anxietatea se poate dezvolta si numai din mediu si anume:
Stresul – in special stresul de lunga durata, cum ar fi experienta unui job care iti displace sau o relatie care este toxica – pare sa creeze anxietate. Cum reactionezi la stres si cum faci fata stresului joaca un rol important in abilitatea ta de a preveni stresul care ar cauza aparitia anxietatii, si multi din cei care sufera de stres prelungit descopera ca anxietatea nu ii va lasa, chiar daca situatia stresanta nu va mai fi.
Educatie/Experienta de viata/Parenting – viata ta cuprinde milioane de experiente, si fiecare dintre aceste experiente poate promova sau preveni dezvoltarea anxietatii. Poti invata anxietatea de la parinti, simplu, numai privindu-i cum reactioneaza la frica. Poti invata anxietatea la scoala, de la profesori. Poti crea anxietate din cauza interactiunilor reduse sociale din tineretea ta. Poti deveni fricos ca rezultat al intimidarii, sau poti dezvolta anxietate pentru ca esti ingrijorat de scoala, profesori, colegi.
Trauma – traumele in copilarie pot avea repercusiuni grave pe termen lung, care pot conduce la anxietate mai tarziu.
Schimbarea poate conduce la anxietate. Unele persoane se adapteaza la schimbari repede, dar multi altii nu. Pot fi schimbari mici, cum ar fi un loc de munca nou sau o casa nou, sau schimbari mari, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, un divort, sau o mutare importanta. Schimbarile pun persoanele intr-o stare emotionala nefamiliara care conduce la stres semnificativ si in final la crearea anxietatii.
Abuz/Neglijenta – ca copii, dar si ca adulti, abuzul si neglijenta pot conduce la crearea anxietatii. Unii psihologi indica copilaria persoanelor ca singurul creator de anxietate, dar deseori cred ca abuzul si neglijenta joaca roluri importante. Dar in realitate, unele forme de abuz sau neglijenta pot sa apara oricand. Cei in relatii toxice, de exemplu, de multe ori constata ca instabilitatea emotionala genereaza anxietate.
Anxietatea poate fi creata in copilarie, ca rezultat al modului in care parintii isi cresc copiii. Dar, de asemenea, anxietatea poate sa apara in urma interactiunilor reduse din timpul vietii.
Anxietatea este incredibil de complexa. Dar intelegand importanta cauzelor potentiale ale anxietatii, poate chiar mai important este intelegerea faptului ca nu conteaza ce anume cauzeaza anxietatea, ea poate fi tratata intotdeauna. Nu conteaza daca cauza anxietatii tale este biologica sau de mediu – anxietatea este o conditie care se poate trata.

Dana Tiribegea
Psihoterapeut Gestalt / Psiholog Clinician
M: 0757077318 dtiribegea@yahoo.com
www.respiratie-holotropica.ro

About Author

Daniela Tiribegea
  •  

Leave a Comment